Disfuncția erectilă la bărbații vârstnici

O erecție la patruzeci de ani, Ce legume să mănânci pentru o erecție mai bună

Elena-Iuliana Paşcu, Medic Specialist Endocrinologie, Sanamed Hospital, Bucureşti Rezumat: Disfuncţia erectilă DE este o problemă de sănătate care afectează în special bărbaţii în vârstă şi este foarte importantă, dată fiind speranţa de viaţă crescută. Factorii de risc de bază ai DE sunt hipertensiunea arterială, dislipidemia, diabetul zaharat şi boala de inimă aterosclerotică care au, de asemenea, o incidenţă mai mare la bărbaţii în vârstă. Scopul acestui articol este de a evidenţia modificările legate de îmbătrânire, împreună cu recomandările pentru evaluarea şi tratamentul pacienţilor.

Cuvinte-cheie: disfuncţie erectilă, hipogonadism, ateroscleroză Abstract: Erectile dysfunction ED is a health problem that affects especially elderly men, and this problem has become an important health issue because of the increased life expectancy. The underlying îmbunătățiți medicația pentru erecție factors for ED are arterial hypertension, dyslipidemia, diabetes mellitus and atherosclerotic heart disease, which also have a higher incidence in elderly men.

Disfunctia erectila nu inseamna sfarsitul vietii sexuale

Keywords: erectile dysfunction, hypogonadism, atherosclerosis DE afectează în principal bărbaţii în vârstă şi această situație o erecție la patruzeci de ani devenit o problemă de sănătate foarte importantă, odată cu speranţa de viaţă crescută [].

Factorii de risc comuni ai DE, de exemplu hipertensiunea arterială, dislipidemia, diabetul zaharat şi boala cardiacă aterosclerotică au, de asemenea, o incidenţă mai mare la bărbaţii vârstnici. În afară de cauzele legate de o erecție la patruzeci de ani chirurgicală vasculară, neuroendocrină şi pelviană, aceste condiţii au, de asemenea, un rol în creşterea incidenţei DE la populaţia vârstnică.

Prin urmare, îmbătrânirea este unul dintre cei mai importanţi factori de risc pentru DE. Scopul acestui articol este de a evidenţia schimbările legate de vârstă în ceea ce priveşte funcţia erectilă, cu accent special pe fiziologia erectilă şi alte entităţi clinice care sunt asociate cu procesul de îmbătrânire şi DE. Deficitul de testosteron la bărbatul în vârstă Deficitul de testosteron asociat cu scăderea funcţiei testiculare este frecvent observat la bărbaţii în vârstă [5,6].

o erecție la patruzeci de ani erecția mâinilor femeii

La studiile histologice efectuate la bărbaţii în vârstă s-a observat o reducere semnificativă a numărului şi a volumului celulelor Leydig. Deşi nu au fost demonstrate cauza directă şi efectul relaţiei între deficitul de testosteron şi severitatea DE, a fost observată o scădere a nivelului de testosteron la pacienţii cu disfuncţie erectilă într-un studiu cu o monitorizare pe o perioadă de 4 ani [8]. Deşi ştim cu certitudine că testosteronul este necesar pentru menţinerea funcţiilor erectile, s-a demonstrat că nivelul testosteronului se corelează cu libidoul normal şi erecţiile nocturne, dar nu cu prezenţa DE.

În plus, s-a demonstrat că terapia de substituţie cu testosteron este eficientă numai în o erecție la patruzeci de ani deficienţei testosteronului, fără a fi eficientă la bărbaţii cu niveluri normale de testosteron. Efectul deficitului de testosteron asupra ultrastructurii şi morfologiei penisului este un alt factor important care trebuie luat în considerare.

A fost demonstrat că androgenii joacă un rol esenţial în menţinerea funcţiei reţelei nervoase periferice peniene, integrităţii structurale a corpului cavernos, a tunicii albuginea şi a endoteliului spaţiilor cavernoase [9]. Modificări care survin Funcţia adecvată a endoteliului vascular este crucială pentru menţinerea erecţiilor. Prin urmare, orice modificări vasculare legate de procesul de îmbătrânire au potenţialul de a provoca leziuni endoteliale şi de a afecta funcţiile erectile.

Meniu cont utilizator

Factorii de risc pentru disfuncţia endotelială, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, ateroscleroza şi hiperlipidemia, sunt observaţi mai frecvent la bărbaţii în vârstă şi, prin urmare, cresc riscul de DE în această populaţie. Relaxarea celulelor musculare netede localizate în corpul cavernos şi în arterele mici este esenţială pentru erecţie şi disfuncţia endotelială vasculară are potenţialul de a perturba acest proces.

De ce un penis umed aterosclerotică a arterelor cavernoase şi eliberarea depreciată a oxidului nitric din cauza disfuncţiei endoteliale este patogeneza de bază a DE [10]. Deficitul de testosteron la bărbaţii vârstnici contribuie, de asemenea, la disfuncţia endotelială vasculară.

Ca un mecanism periferic, testosteronul s-a dovedit a avea un rol în producerea de oxid nitric de către endoteliul vascular [11]. Într-un studiu efectuat pe şobolanii castraţi, s-a demonstrat că înlocuirea testosteronului este eficientă în compensarea activităţii reduse a sintazei oxidului de azot şi, prin urmare, testosteronul ajută la în vasodilataţia penisului [12].

Modificări care survin

Activarea celulelor endoteliale este unul dintre evenimentele cheie în procesul de ateroscleroză. Acest lucru apare ca urmare a oxidării lipoproteinelor cu densitate scăzută [13]. Acest proces poate avea loc mai devreme în arterele mai mici, cum ar fi arterele cavernoase, înainte de a fi eficiente în cele mai mari, cum ar fi arterele coronare.

Prin urmare, DE se poate manifesta ca primul semn al aterosclerozei sistemice [14]. Funcţia erectilă normală depinde, de asemenea, de sistemul venos şi ocluzia o erecție la patruzeci de ani corporală este unul dintre paşii cheie ai acestui proces. Ocluzia venoasă corporală are loc prin relaxarea celulelor musculare netede trabeculare, şi întoarcerea venoasă este prevenită prin comprimarea venulelor cu tunica albuginea [15].

Testosteronul s-a dovedit a avea un rol în medierea activităţii alfa-adrenergice în celulele netede vasculare şi, prin urmare, menţine relaxarea venelor corporale [16]. Scăderea activităţii testosteronului are ca rezultat, de asemenea, creşterea fibrozei în corpul cavernos şi activitatea ţesutului vascular şi a oxidului nitric în arterele cavernoase se diminuează în continuare.

Factori de risc pentru DE la bărbaţii în vârstă Sindromul metabolic este observat mai frecvent la bărbaţii în vârstă şi este asociat cu DE prin inducerea modificărilor hormonale şi a efectelor inflamatorii [18]. Diagnosticul sindromului metabolic depinde de cel puţin trei din următoarele cinci componente: 1 obezitatea centrală, 2 hipertensiunea arterială, 3 creşterea nivelului glicemiei à jeun, 4 creşterea trigliceridelor şi 5 scăderea nivelului penis dick men colesterol — lipoproteine cu densitate mare [18].

Modificările stilului de viaţă, substituţia testosteronului şi farmacoterapia sunt esenţiale managementului DE asociată sindromului metabolic la bărbaţii vârstnici. Hipertensiunea arterială Hipertensiunea arterială este o altă afecţiune asociată cu DE şi se observă mai frecvent la populaţia vârstnică.

Calea RhoA-ROCK contribuie la fiziopatologia DE şi este asociată cu relaxarea scăzută a vaselor corporale peniene şi creşterea nivelului de acumulare a colagenului şi fibrozei [19]. Hipertensiunea arterială este, de asemenea, asociată cu disfuncţia endotelială, ateroscleroza şi, prin urmare, contribuie în continuare la dezvoltarea DE.

Pe lângă medicamentele prescrise pentru hipertensiune, cum ar fi betablocantele de primă generaţie şi diureticele tiazidice, pot avea efecte dăunătoare şi asupra funcţiei erectile [20].

Tulburarile de dinamica sexuala masculina

Diabetul zaharat Diabetul zaharat de tip 2 este, de asemenea, mai frecvent observat la populaţia vârstnică. S-a demonstrat că diabetul interferează cu funcţiile erectile, iar pacienţii cu diabet zaharat au un debut mai devreme al DE [21,22]. Hiperglicemia provoacă producerea de specii reactive de oxigen şi acestea interferează cu fiziologia erectilă. Schimbările vasculare şi neuronale împreună cu disfuncţia endotelială contribuie în continuare la dezvoltarea şi severitatea DE la bărbaţii diabetici.

o erecție la patruzeci de ani soțul nu are erecție de un an

O altă problemă importantă este rezistenţa DE asociată cu diabetul zaharat la tratamentul cu inhibitor de tip fosfodiesterază pe cale orală de tip 5 [23]. Fumatul şi o erecție la patruzeci de ani Efectele cumulative ale fumatului pot apărea, de asemenea, la vârstnici şi o consecinţă frecvent observată este DE severă [24].

Fumatul s-a demonstrat că modifică expresia NOS neuronală peniană, o erecție la patruzeci de ani endoteliului şi conţinutul muscular neted în ţesutul corporal [25].

Nivelurile de testosteron pot fi, de asemenea, afectate, în plus faţă de modificările vasculare [26]. Încetarea fumatului poate ajuta la restabilirea funcţiilor erectile.

Testele de tumescenţă peniană nocturnă au fost îmbunătăţite după 24 de ore de la încetarea fumatului [27]. Într-un studiu prospectiv, fumătorii s-au dovedit a avea un risc mai mare de DE în comparaţie cu bărbaţii care nu au fumat niciodată [28].

Hiperlipidemia Hiperlipidemia, care este o componentă a sindromului metabolic, este de asemenea observată frecvent la bărbaţii vârstnici. Hiperlipidemia determină disfuncţii endoteliale şi inflamaţie. Statinele sunt tratamentul primar al hiperlipidemiei şi s-au dovedit a avea efecte protectoare asupra endoteliului şi pot îmbunătăţi funcţiile erectile [29]. Deşi efectele statinelor asupra funcţiilor erectile sunt încă în dezbatere, o metaanaliză recentă a raportat o creştere a scorului IIEF la pacienţii aflaţi sub tratament cu statine [30].

S-a observat, de asemenea, că tratamentul cu statină creşte şi răspunsul la tratamentul cu sildenafil [31]. Depresia şi activitatea fizică Pe lângă cauzele organice, există şi alte probleme legate de DE la bărbaţii vârstnici. Depresia este un factor important de risc pentru DE. Persoanele în vârstă au tendinţa de a dezvolta depresie, acest grup de bărbaţi putând fi afectat sever de efectele medicamentelor, cum ar fi inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei asupra funcţiilor erectile [32].

o erecție la patruzeci de ani măriți penisul cu hormon de creștere

Activitatea fizică este frecvent diminuată la bărbaţii vârstnici. În studiul privind îmbătrânirea masculină din Massachusetts, activitatea fizică s-a dovedit a fi asociată cu scăderea nivelului de DE [33].

Într-un studiu realizat de Esposito şi colaboratorii săi cu modificarea stilului de viaţă, scorurile funcţiei erectile au fost îmbunătăţite comparativ cu grupul de control [34].

Bogdan Gusanu. Simptomele disfunctiei erectile Nu gresim daca spunem ca orice barbat, dar absolut orice barbat poate suferi in timpul vietii de un asa zis esec sexual - poate fi o data mai obosit sau mai stresat, poate consuma o cantitate mai mare de alcool, poate fuma exagerat intr-o zi si se poate intampla. Nu orice esec izolat trebuie sa-l alarmeze. Insa, in urma autoevaluarii firesti, observa ca aceste esecuri incep sa se inmulteasca si sa se repete cu o frecventa care sa-i afecteze viata sexuala, atunci acesta este momentul in care intr-adevar trebuie sa se adreseze medicului urolog pentru depistarea cauzelor, pentru un diagnostic corect. Controlul medical se impune atunci cand: erectia nu poate fi obtinuta indiferent de natura stimulilor act sexual sau masturbare erectia nu este suficient de ferma pentru a incepe actul sexual erectia nu poate fi pastrata pe toata durata actului sexual Oricare dintre aceste simptome care persista pe o perioada mai lunga de trei luni impune controlul medical de specialitate.

Într-o metaanaliză recentă, activitatea fizică s-a dovedit a avea efecte protectoare asupra o erecție la patruzeci de ani erectile [35]. DE şi boala coronariană la bărbaţii vârstnici Disfuncţia endotelială duce la scăderea fluxului sangvin şi acesta este principalul mecanism de bază atât pentru DE, cât şi pentru boala arterială coronariană [36,37]. Factorii de risc menţionaţi mai sus pentru DE, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, fumatul, hiperlipidemia şi lipsa activităţii fizice au de asemenea efecte asupra dezvoltării bolii coronariene [38].

Într-un raport de cercetare bazat pe dovezi, Jackson şi colaboratorii săi [38] s-au axat pe asocierea DE şi a bolii coronariene şi a menţionat că boala coronariană şi evenimentele cardiovasculare se o erecție la patruzeci de ani după ani şi, respectiv ani de la debutul DE. Mai mult, creşterea ratelor mortalităţii de toate cauzele la pacienţii cu DE este în principal legată de asocierea bolii coronariene [39]. Jackson erecția penisului dispare în timpul actului sexual colaboratorii săi [38] au sugerat de asemenea că toţi bărbaţii în vârstă cu diagnosticul de DE trebuie supuşi unei evaluări medicale şi stratificării riscurilor pentru evenimente viitoare cardiovasculare.

Gestionarea ulterioară a celor două condiţii ar trebui să se bazeze pe grupul de risc.

o erecție la patruzeci de ani erecție 50 de ani

În timpul tratamentului pacientului cu DE, medicul trebuie să ţină cont de starea cardiovasculară a pacientului şi trebuie să se stabilească toleranţa la efort înainte de tratamentul DE, deoarece activitatea sexuală are potenţialul de a declanşa evenimente cardiace.

Tratamentul DE la pacienţii vârstnici Primul pas în managementul unui pacient vârstnic cu DE o erecție la patruzeci de ani să fie modificarea stilului său de viaţă. Modificările în obiceiurile alimentare, întreruperea fumatului, exerciţiile fizice regulate şi reducerea greutăţii corporale ar trebui să fie ţinte pentru orientarea pacienţilor. Aceste sfaturi, deşi discutabile, au de asemenea un potenţial de a beneficia şi de starea de sănătate cardiovasculară [41].

Gestionarea medicală a DE se bazează în principal pe utilizarea inhibitorilor de fosfodiesterază de tip 5 PDE5I timp de peste un deceniu şi aceste medicamente sunt, de asemenea, prescrise de obicei pentru pacienţii vârstnici. Utilizarea acestor medicamente s-a dovedit a fi sigură la pacienţii cu boli cardiovasculare, cu singura contraindicaţie definitivă la pacienţii aflaţi sub tratament cu nitraţi [42].

S-a demonstrat că PDE5I-urile au, de asemenea, un efect potenţial protector asupra sistemului cardiovascular. Într-o analiză sistemică a studiilor privind asocierea DE cu boli cardiovasculare, s-a demonstrat că medicamentele PDE5I diminuează riscul evenimentelor cardiace viitoare la pacienţii cu diabet [43].

Prin urmare, medicii nu ar trebui să evite prescrierea de PDE5I pentru DE la populaţia vârstnică, cu excepţia cazului în care pacientul se află sub tratament cu nitraţi sau prezintă un risc ridicat de boli cardiovasculare care necesită restricţii o erecție la patruzeci de ani activităţii fizice.

Deficitul de testosteron la bărbatul în vârstă

În cazul deficitului de testosteron, terapia de substituţie cu testosteron trebuie considerată ca şi opţiune de tratament la bărbaţii vârstnici cu DE. Înlocuirea testosteronului are potenţialul de a avea un efect asupra rezistenţei la insulină şi, prin urmare, asupra nivelurilor serice ale glucozei împreună cu profilul lipidic [44].

Înlocuirea testosteronului pentru a normaliza nivelurile de testosteron s-a dovedit a diminua riscul de infarct miocardic şi accident vascular cerebral [45]. Pe de altă parte, există studii care raportează o rată crescută a evenimentelor vasculare din cauza creşterii producţiei de hematii şi a nivelului hematocritului cu înlocuirea testosteronului şi o analiză sistemică recentă pe această temă nu a evidenţiat niciun efect evident al substituţiei testosteronului asupra ratelor mortalităţii cardiovasculare.